The Artist. A Novel

This book is in Romanian. It shows the struggle of an artist to ask the right questions, so that he may find out and understand what life really is.

Când liniştea stăpânea toate hotarele universale, când frigul şi tăcerea erau la ele acasă, nimicul era singur, ascuns şi pretutindeni, fericit şi nefericit, real, dar inconştient, căutând de-a lungul veacurilor o cale de exprimare... O cale către contur, către o formă, indiferent care ar fi aceea, dar nefericirea şi frustrarea fuseseră atât de mare că nu-i reuşise nicio reprezentare şi renunţase la chinul maternal. Rămase tăcut şi singur, la fel cum fusese înainte pentru multe veacuri după aceea
Dar în veşnicul lui vis apăru o ură, o ură pe incapacitatea lui de a fi altfel, o dorinţă voită sălbatic de a se distruge, de a se rupe în bucăţi, de a alunga gândul frustrant al existenţei în inexistenţă. Confuzia somnului dormit şi a visului fără logică îl aduse în cele mai înalte culmi ale frustrării, cum nu mai fusese până atunci.
De acum nu mai avea linişte. Era liniştea fără linişte, dar nimic nu se întâmpla până când neliniştea crescu şi mai tare şi se concentră într-un singur punct. Tumoarea neantului apăru, la început era ascunsă prin întuneric, dar neantul ştia de existenţa ei, ştia că e pe undeva pe acolo şi o urmărea cu mare atenţie.
Dintr-un punct întunecos, la fel de întunecos ca toate celelalte puncte, prinsese curaj şi ieşi în evidenţă, puţin câte puţin se făcea în nuanţe de gri tot mai deschis, tot mai deschis..., precum ura nu se mai putea stăpâni, punctul deveni din ce în ce mai luminos şi deodată liniştea se sparse. Un haos, infernul zgomotelor a avut loc şi nici întuneric nu mai era, şi nici linişte nu mai era, şi nici frustrare, deoarece acel punct luminos se sparse în mii de bucăţi luminoase şi sclipitoare care pluteau în placenta universală.
Manifestul avusese loc, chinul maternal se încheiase, fructul fericirii se coapse şi seminţele lui erau acum eliberate.
Spectacolul luminos ce creştea şi încontinuu se extindea în spaţiul gol şi rece, nu mai era acum o fantezie, era o realitate palpabilă şi sensibilă spectatorilor încă tocmai apăruţi. Scânteile şi diferitele culori înţeleseseră propria lor conştiinţă. Era una simplistă, dar avea un licăr de înţelegere.
După ce au luat naştere aceste corpuri, unele mai mari şi altele mai mici, unele foarte luminoase cu numele de stele, altele fără lumină şi încălzite de cele cu lumină numite planete şi alte multe forme de asteroizi. Mai multe corpuri au format grupări numite galaxii şi mai multe galaxii formând în gruparea lor constelaţii.
Toată frumuseţea fenomenului era energia caldă şi vie a diferitelor materiale care reprezentau cărămizile conştiinţei şi viitorul fundament al vieţii.

Eroul cărţii urmăreşte aventura propriei sale conştiinţe şi, alături de iubita sa Dido, porneşte în căutarea răspunsurilor fundamentale. Cumpăraţi cartea şi fiţi alături de el în explorările sale!

Autorul se prezintă

Numele meu este Tiberiu Gabriel Popovici. M-am născut in oraşul Făget, judeţul Timiş, pe data de 6 martie, anul 1984. Am crescut şi copilărit in Gladna Montană, un sat de munte. Am urmat cursurile liceului de informatică Aurel Vlaicu din Lugoj şi am obţinut licenţa la Politehnica Timişoara, secţia Automatica şi Calculatoare. Sunt programator.
La paisprezece ani am inceput să scriu primele poezii.
La douăzeci şi doi de ani m-am stabilit in municipiul Timişoara, incepand astfel cariera de programator informatic.
La varsta de două zeci şi cinci de ani am inceput să scriu proză. Am inceput cu o primă lucrare, intitulată El Hemer. Se intinde pe o sută treizeci şi şapte de pagini.
In următorul an am dus la indeplinire o nouă lucrare, de care sunt extrem de mandru, Trandafirul Alb, o mic roman de o sută zece pagini, pe care il recomand fiecărei doamne sau domnişoare, deoarece am convingerea că il va iubi.
Am scris apoi romanul Artistul (ePublishers, Bucureşti, 2014). Prin curiozitatea personajului său principal - un artist -, transformă existenţa, incoronand tinereţea cu steaua cunoaşterii, devenită călăuză. Veşnic căutător, in compania iubitei sale, Dido, artistul reuşeşte să cucerească necunoscutul intr-o eră predestinată misticismului. Dacă romanul Artistul pune mai multe intrebări decat oferă răspunsuri, aceasta se intamplă pentru că, in această eră progresistă, incă nu am invăţat să punem intrebările aşa cum trebuie. Puţinele răspunsuri care sunt oferite sunt dovada modului greşit in care intrebăm.
Cea de a patra lucrare este romanul de faţă Teoria Sinapselor. Este o carte despre care nu o să vă vorbesc, pentru că doresc s-o citiţi şi s-o judecaţi singuri.
Un alt roman, Goana după păpădii, se află in curs de publicare la ePublishers.

Tiberiu Popovici