Cartea este împărțită în trei părți. În prima parte (Intuițiile) autorul tratează cele mai relevante ipoteze asupra realității iluzorii a lumii perceptibile. Existența unui nivel de conștiință care transcende materia a fost prevăzută de marii gânditori. Această idee o găsim în Mitul peșterii lui Platon, în "Teoria imaterialistă" a lui Berkeley, în "Psihologia formei" (Gestaltpsychologie). Sursa cea mai autoritară se află în lucrările despre inconștientul colectiv și pe teoria sincronicității de Carl Jung.
În a doua parte (Confirmări) autorul descrie într-un mod elementar, dar detaliat, calea fizicii cuantice, de la experimentul lui Thomas Young al barierei cu două fante până la fenomenele de suprapunere a stărilor și corelația cuantică. Prin aceste chei privilegiate este posibil să înțelegem încurcarea cuantică. În partea a treia (Perspective) autorul descrie teoriile dezvoltate de David Bohm asupra "potențialului cuantic" asupra "universului implicat și explicat" și asupra viziunii holografice a cosmosului. Totul este explicat cu o simplitate absolută, fără utilizarea formulelor matematice și cu ajutorul multor ilustrații.
Omenirea, de la origini, a dorit să investigheze originea și compoziția lucrurilor, să le descopere funcționarea și scopul intim.
Metoda utilizată universal este de a descompune obiectele în părți din ce în ce mai mici, apoi analizându-le cu fiecare tehnică posibilă, de la investigații vizuale până la reacții chimice. Acest lucru se întâmplă și astăzi. De exemplu, dacă un om de știință dorește să descopere structura chimică și fizică a unui cub de granit, îl va sparge în bucăți din ce în ce mai mici până când acesta va fi împărțit în atomi individuali.
Cu toate acestea, dacă omul de știință însuși vrea să investigheze particulele individuale care alcătuiesc atomul, primește o surpriză incredibilă. Cubul de granit se comportă ca un cub de gheață. Omul de știință vede materia devenind lichidă, evaporându-se, dispărând între degete. Materia solidă devine energie care vibrează.
Particulele unice sunt transformate în unde fluctuante fără mai multă corporalitate.
La nivel subatomic, materia nu mai este materie solidă, ea devine ceva diferit. Particulele elementare ne înșeală.
Arată ca niște pete solide dacă cineva le observă, dar se comportă ca undele vibrante atunci când nu sunt observate.
Practic atomii conțin doar vid.
La suprafață, credem că putem atinge, cântări, manipula și măsura materia. Dar, în compoziția sa cea mai intimă, materia devine o undă de gol, energie, informație, undă sau vibrație. Ceea ce ni se pare material solid, în esența sa cea mai intimă, nu mai este material solid.
În acest moment, este clar că nu mai putem vorbi de o singură realitate. În funcție de nivelurile de observare, de la extrem de mici la infinit de mari, există multe realități, toate diferite, dar toate absolut adevărate.
Sau, poate, există multe aspecte ale unei realități superioare, încă necunoscute. Toate filozofiile și religiile au întotdeauna emis ipoteza unei "zone a spiritului" care transcende materia; nimeni, cu toate acestea, nu a putut vreodată să ofere dovezi ale existenței sale. Astăzi fizica cuantică deschide o fereastră uriașă pe orizonturi pe care, până în secolul trecut, nu le-am fi putut imagina. Confirmările provin din experimentele efectuate cu succes, în special cele referitoare la fenomenul încurcării cuantice.